Pss. Felină. Verzi.

„Pss”…și ea se întoarse tacticos. Ochii ei verzi de felină mi-au spintecat mintea și m-au făcut să uit ce voiam a spune. Jaluzelele trase sporeau atmosfera obscură. Bananele verzi stăteau pe măsuța de cafea lângă o cutie goală de praline. Dresul aruncat pe spătarul scaunului completează dezordinea din cameră. Degeaba voiam să o fac să se simtă mai bine, mai zdravănă, când abia ajunsese de la școala în care aflase de el.

„Știi? Chiar semeni cu o pisică…”, dar era prea îngândurată să audă ce spuneam eu. De la o vreme s-a metamorfozat, dar nu din omidă în fluture. Nu simțea în niciun fel aroma florilor și-a vieții, ea doar își risipea tinerețea și alerga printre necunoscuți ca să-și caute consolarea. Nici alunele sărate n-o mai îmbărbătau, nici legănarea vântului de seară printre copacii desfrunziți, nici o plimbare cu mașina către apusul de la marginea orașului…nimic din ce-i plăcea odinioară, iar eu nu o mai puteam citi în niciun chip și nicio lupă nu m-ar fi putut ajuta.

Iubirea, e prea crudă. Nimic nobil în ea…desparte oamenii și îi face să se schimbe pentru totdeauna. Niciodată o rană adâncă nu se va putea vindeca în totalitate și nici nu va exista suficientă pudră pentru a o masca. Iubirea intensă te schimbă din toate punctele de vedere, dar te poate face mai bun, mai complex ca ființă umană.

Așa și pentru ea…Zâmbește mai rar acum, iar mintea îi e infestată cu fanteziile nou desoperite. Nu îi e jenă de nimic și nu se sfiește de vulgaritate. A mai urcat o treaptă către maturitate și timpul acum îi pare că stă în loc. Un an și nimic mai mult îi desparte. El îi dă atenția cuvenită, dar nimeni nu știe dacă mai râvnește după pielea ei proaspăt epilată, după puloverul ei îmbibat de parfum sau e doar un joc de-a prinselea…Știi tu, care pe care…who is first…Cândva, prea naivă ca să-și dea seama, accepta totul cu ușurință. Acum, acceptă totul din neputința de a se împotrivi. Inima o ia la goană și mintea, oricât de rațională, nu o poate împiedica din cursa de o sută de metri. 

Confuză, ar prefera iubirea și nu prietenii, dar mereu alege invers. Știe perfect că nu poți să renunți la caracterul ei infatuat, de care ai atâta nevoie. Știe că nu poți să dai cu piciorul la 10 ani și știe că o iubești așa cum e. Vrei să iei frâiele vieții ei și să o conduci printre eșec și speranță așa cum crezi că e mai bine, dar niciodată nu vei știi ce se naște în sufletul ei, ce îi e mai bine.

Te duci în oglindă și-ți pui întrebarea: „Ce vreau”…un cer înnorat cu ploaie și frânturi de fulger sau soare prins în păr și un nor de smântână pe umărul drept? Pare că avem o diversitate în alegeri și decizii de făcut, dar în mare parte ele se limitează doar între bine și rău. Te înțeleg, mă înțelegi…știi ce gândesc și știu că suferi. Ciorba din lacrimile tale nu mă mai înduioșează deloc acum. 

 Pisicile cad mereu în picioare. Da, au 9 vieți. Dar tu de câte ori ai căzut din neatenția altora și din lipsa lor de grijă? Nu vreau să pierzi bucăți din tine, care te fac unică și autentică și să ajungi la ultima viață a personalității tale. Fii puternică și alege: bine sau rău?

for C.